Oraşul de Floci

Galerie foto din situl arheologic Orasul de Floci

Orasul de Floci este atestat documentar in anul 1431 in timpul domniei lui Dan al II-lea; Incendiat in anul 1470 de incursiunea armata a lui Stefan Cel Mare impotriva domnului Radu cel Mare. Orasul de Floci a fost prima capitala a judetului Ialomita; Foarte important este faptul ca, fostul "Oras de Floci" pe vatra caruia s-a dezvoltat satul Piua Pietrei, care a facut parte din comuna Giurgeni pana in anul 1970, cand a fost desfiintat, este mentionat documentar in anul 1431. Acesta a atins maximum de dezvoltare economica si extindere teritoriala in secolul al XVI-lea, inceputul secolului al XVII-lea.

Aceasta asezare este considerate ca fiind geto-dacica, si se afla la aproximativ 1 Km. Nord -Est de limita comunei Giurgeni, la marginea terasei inundabile a Dunarii. In timpul lui Matei Basarab aici este cantonata o armata de 15000 soldati pentru stoparea invaziilor tatare si otomane. Din fostul "Oras de Floci", a mai rezistat timpului, doar o mica portiune din zidul Nordic al unei biserici ce dateaza de la inceputul secolului al XVII-lea, marturie a maretiei vremurilor apuse.

 

          

 

Aici, s-a nascut, in anul 1558, Mihai, ramas in istorie ca "Viteazul", fiul natural al lui Patrascu cel Bun, mama fiind Tudora, negustoreasa. Acesta a initiat peste secole ideea unirii tuturor romanilor sub un singur stat, neatarnat si puternic. In cea ce priveste denumirea comunei, nu exista nici un document care sa precizeze provenienta denumirii, si nici timpul de cand se numeste asa. In anul 1836 a fost infiintata la Giurgeni una dintre primele scoli in limba romana din judetul Ialomita, fapt din care rezulta ca localitatea prin vechime, dezvoltare economica si numar de locuitori, era in atentia gospodarilor judetului. Sapaturile arheologice facute pana in ziua de astazi, au dat la iveala numeroase urme de locuiri successive incepand cu secolul al XVII-lea. Razboaiele ruso-turce (1769-1774) au dus la disparitia orasului, locuitorii stabilindu-se in alte localitati.

In timpul domniei lui Alexandru Ghica, (1834-1842), in Tara Romaneasca au fost infiintate scoli primare nu numai in resedintele de judet, ci si in comune, sub forma scolilor incepatoare, astfel ca in 1838, scoala particulara incepatoare din comuna, care avea invatator pe preotul satului, si functiona din 1836, este transformata in scoala incepatoare de stat, invatator fiind Gheorghe Avramescu. Localul scoli era inchiriat (o casa taraneasca), si a durat pana in 1849, cand, din porunca stapanirii turco-rusesti, si-a incetat activitatea. Materiile ce se predau in aceasta scoala erau notiuni de slove chirilice si primele notiuni de de aritmetica in limba romana. Scoala s-a redeschis in 1857, odata cu toate scolile din judet, avand acelasi invatator.

In anul 1864, odata cu intrarea in vigoare a legii invatamantului primar obligatoriu si general, in comuna Giurgeni a fost infiintata o scoala de acest fel. In anul 1916 invatatoare era Olga Vasilescu, iar cursurile erau urmate de 64 de elevi. In anul 1917, in urma retragerii administratiei romane in Moldova, si a invadarii Munteniei de trupele germane, localul scoli a fost rechizitionat, in timpul ocupatiei fiind distrusa arhiva scoli, precum si mobilierul scolar.

In anul 1919, a fost transferat la scoala Giurgeni invatatorul Ion Zamfirescu, iar la recensamantul din 9 iulie, erau 150 de copii de varsta scolara, dar inscrisi la scoala numai 75, din care 56 au frecventat scoala, si au promovat 51. (recensamant 9 Iulie 1918). La 28 februarie 1919, situatia scolara era urmatoarea: 186 elevi inscrisi, din care au frecventat regulat 83 elevi, era un singur invataor, si solicita infiintarea unui al doilea post. Scoala a functionat in actualul sediu al Primariei si Postei, avand 2 invatatori, pana in 1924, cand se gaseau incadrati 3 invatatori Chivu Gheorghe director, Chivu Vasilica si Toma Olga. In anul 1936 a luat fiinta cursul complementar, clasele V-VI-VII. Intre anii 1946-1948, au fost 4 invatatori cu 7 clase. In anul 1948 a avut loc reforma invatamantului, generalizandu-se invatamantul de 7 ani. Se simtea nevoia de un local nou, cel existent fiind neincaptor, astfel, in anul 1953 s-a cladit un local cu doua clase si o camera a "pionierilor", iar in 1955, acestora li s-a mi adaugat inca doua clase si o camera cu materiale. Incapand din 1953, scoala a fost incadrate cu personal didactic suficient si corespunzator; datorita numarului de copii, scoala a devenit curand neincapatoare, astfel incat, intre anii 1970-1971, s-au mai adaugat doua sali de clasa, laboaratoare de biologie si de fizice -chimie, scoala dispunand astazi de 8 sali de clasa, cancelarie pentru profesori, secretariat si cabinet al directorului. In anul scolar 1998-1999, au fost inscrisi 116 elevi din invatamantul primar, si 95 de elevi in invatamantul gimnazial. Din totalul de 211 elevi, 110 erau baieti si 101 erau fete. Din totalul de 15 cadre didactice, 5 erau invtatori titulari, 3 profesori titulari, 1 profesor calificat, si 6 profesori suplinitori. De asemenea, in comuna Giurgeni exista o gradinita de copii, care, in anul scolar 1998-1999, a functionat cu un numar de 27 de copii, 15 la grupa pregatitoare si 12 la grupa mica. De educatia copiilor in cadrul gradinitei, s-au ocupat 2 educatoare, 1 titulara si 1 calificata. In anul scolar 1999-2000, au fost inscrisi 205 copii, 95 din ciclul primar si 110 din ,ciclul gimnazial. Din totalul de 14 cadre didactice, 4 sunt invatatori titulari, 2 profesori titulari, 3 profesori calificati si 5 profesori suplinitori.

Galerie foto din situl arheologic Orasul de Floci