Locul acesta, vad de trecere al oilor, de la munte la balta, toamna, si inapoi la munte, primavara, a fost locuit din cele mai vechii timpuri, chiar daca asezarile nu s-au constituit ca o forma economica puternica, demna de mentionat. Numele comunei ar veni de la Grindul Giurgiului, din Ostrovul Constantin, unde unii locuitori ai comunei isi aveau stanele de oi, si in jurul carora s-au facut asezari umane;
Oierii din regiunea orasului Giurgiu s-au stabilit in apropiere de actuala vatra a comunei, durandu-se asezari stabile, si s-a format ,cu timpul un catun al Giurgiunarilor, apoi al Giurgenarilor, asezarea luand in acest mod numele de Giurgeni. De asemenea, este de presupus ca in apropierea puternicei asezari care era "Orasul de Floci", de la confluenta Ialomitei cu Dunarea, sa fi existat atat spre nord, cat si spre sud, asezari stabile, care au constituit hiterlandul unui oras atat de infloritor.

Comuna Giurgeni este asezata la extremitatea estica a Baraganului si a judetului Ialomita, in apropierea confluentei raului Ialomita cu Fluviul Dunarea. Fluviul formeaza in sud-estul teritoriului ostrovul Gasca. Giurgeni este o comuna reiverana, asezata in lunca Dunarii, in dreptul locului unde bratele Borcea si Cremenea se unesc cu fluvial Dunarea, curgand pe o albie unica de circa 12 Km, in loc ingust, (750m latime), bun pentru trecerea oilor iarna, la pasunat in Delta, si pentru revenirea lor, primavera spre plaiurile alpine de unde au coborat.

Locul este cunoscut sub denumirea de Vadul-Oii - Giurgeni, datorita celor doua asezari rurale, asezate fata in fata, Giurgeni pe malul stang al Dunarii, iar Vadul-Oii pe malul drept. Geologic, se intalnesc depozite aluviale si argiloase de lunca, holocene. Altitudinea variaza intre 3 si 10 metri, fiind numeroase digurile si canalele de irigatie. Apele freatice, situate la 3-10 metri adancime, au caracter clorurat - bicarbonatat. Primul foraj hidrogeologic a fost facut in 1964. Temperatura variaza intre 11 si 11,5 'C, iar precipitatiile insumeaza 400-450 mm/an. Vegetatia are caracter de lunca. In valea Dunarii sunt si o serie de paduri: Vaca, Giurgeni, Piua Petrii, Gasca-Assan Bey. Pedologic, se intalnesc soluri aluviale (adesea gleizate), apoi cernoziomuri salinizate, soloneturi solonceacoide si solonceacuri de faneata.

Comuna Giurgeni este asezata la 44°41' latitudine nordica, si 27° 52' longitudine estica, de a lungul soselei internationale, E-15, care uneste Bucurestiul de Conbstanta, prin Urziceni, Slobozia, Tandarei, Harsova, sosea cunoscuta ca principala artera rutiera a tarii, foarte circulata in sezonul estival. Comuna Giurgeni, se margineste la est cu fluvial Dunarea, la nord cu Gura - Calmatui, Bertestii de Jos, la vest cu satele Luciu si Gura Ialomitei, din compunerea comunei Mihail Kogalniceanu, iar la sud, cu drumul judetean Piua Pietrei, Chirana, Vladeni, Hagieni, avand ca reper, "Putul lui Gaina".

Populatia: 2272 locuitori in anul 1912, 2461 locuitori in anul 1930, 2609 locuitori in anul 1941, 2750 locuitori in anul 1948, 3431 locuitori in anul 1956, 3204 , grupe de varsta, in 1992 erau 411 locuitori cu varste intre 0 si 14 ani, 1031 locuitori cu varste cuprinse intre 15 si 59 ani si 248 locuitori cu varsta de 60 de ani sau peste. Daca in 1992, toti locutorii erau ortodocsi, in 1930 in afara acestora mai erau si un romano - catolic, 8 baptisti, un mozaic si 4 mahomedani. In 1992 toti locuitorii comunei erau romani, insa in 1930, in afara acestora erau si 3 rusi, 2 bulgari, un ceh, un evreu, 8 greci, 4 turci si 8 tigani. Numarul cladirilor a scazut de la 517 (1941) la 480 (1994). In 1995, sporul natural era nul (0,00%), iar cel migratoriu negativ (- 0,56%).

Economia are caracter agrar (secundar piscicol). Fondul funciar este format din 6707 Ha terenuri agricole (6191 Ha arabil, 516 Ha pasuni), 3744 Ha neproductive, 2371 Ha paduri, 1684 Ha acoperite de ape, 206 Ha constructii si 124 ha drumuri. Terenurile arabile sunt cultivate cu floarea soarelui (1550 Ha), grau (1167 Ha), porumb (665 Ha). Sectorul zootehnic cuprinde 5173 pasari, 1956 ovine, 1166 bovine si 599 porcine. In comuna se afla o asociatie agricola, sectie de drumuri, canton silvic, ferma piscicola, unitatea "Orizicola"S.A. sucursala IEELIF, 2 gradinite de copii (4 cadre didactice), o scoala generala (14 cadre didactice), 5 sali de clasa, laboratoare si 2 ateliere, biblioteca publica, dispensar medical (2 cadre medii), 6 magazine nealimentare si 5 mixte. Reteaua de distributie a apei are 8 Km. Sunt 70 abonamente la radio, 226 la Tv, 92 la telefon. Transporturile se fac pe DN 2A Urziceni - Giurgeni- Constanta, cu pod peste Dunare, intre Giurgeni si Vadu Oii (1970), apoi pe DN 3B Gura Ialomitei - Fetesti si pe drumuri locale neasfaltate. Cel mai apropiat oras este Harsova (14 Km), iar pana la Slobozia sunt 47 Km.

In Revolutia din Decembrie 1989, comuna Giurgeni si-a adus contributia la jertfa de sange prin moartea lui David Raducan, si a lui Stanciulescu P. Vasile. In anul revolutiei 1989, presedinte al Frontului Salvarii Nationale din comuna a fost ales domnul Dinu Valere, care la alegerile locale libere si democratice din anul 1992, a fost ales domnul Dinu Valere, care la alegerile locale libere si democratice din anul 1992, a fost ales primar al comunei Giurgeni pana in prezent.